Corneliu Bogdan – cel mai longeviv ambasador în Statele Unite ale Americii

În data de 15 iunie 1976 se publica în Monitorul Oficial al României socialiste rechemarea din postul de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Statele Unite ale Americii, cu reședința la Washington D.C.  a lui Coneliu Bogdan ( 1921-1990) . Rechemarea  fost un eveniment la care autoritățile americane au reacționat destul de dur. Corneliu Bogdan este recunoscut ca un diplomat care a  depus un substanțial efort  în câștigarea Clauzei Națiunii celei mai Favorizate pentru țara noastră.

Corneliu Grünberg, Corneliu Bogdan cum l-a consemnat istoria,  s-a născut în data de 5 noiembrie în anul 1921. A absolvit Institutul de Științe Economice, A.S.E. în prezent, secția Relații Internaționale în anul 1945.  A fost inițial cenzor de presă apoi a intrat în diplomație. A fost șeful de cabinet al ministrului de externe din aceea perioadă Ana Pauker, urcând pe scara ierarhică a ministerului. Datorită caracterului său și a seriozității oamenii politici ai vremii  s-au apropiat de persoana sa și l-au recomandat pentru diferite poziții în Ministerul Afacerilor Externe. În anul 1962 a fost locțiitor al reprezentantului României în Consiliul  de Securitate al O.N.U. moment ce a coincis cu criza rachetelor din Cuba dintre Statele Unite ale Americii și Uniunea Sovietică.

Președintele Consiliului de Stat, Chivu Stoica,  semnează  decretul nr.517 din data de 31 mai anul 1967  prin care  Corneliu Bogdan este numit  în funcția de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Statele Unite ale Americii,  cu reședința la Washington D.C.,  aici începe cariera celui mai longeviv ambasador român din istoria țării noastre pe malurile  Potomac-ului. Corneliu Bogdan venea ambasador după alt diplomat de renume al țării noastre, finanțistul Petre  Bălăceanu reprezentant al României în Statele Unite ale Americii între 6 noiembrie 1961și 22 iulie 1964.  Între  22 iulie 1964 –  31 mai 1967 devine ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Statele Unite ale Americii, ca urmare a decretului 409 din 22 iulie 1964 decret prin care legația română de la Washington D.C. este ridicată la gradul de ambasadă iar Petre Bălăceanu este acreditat ambasador extraordinar și plenipotențiar.

Mandatul lui Corneliu Bogdan a fost unul încununat de succes el reușind să obțină clauza națiunii cele mai favorizate. Istoria nescrisă ne spune că ambasadorul era un foarte bun prieten cu Ion Gheorghe Maurer.

Și totuși de ce a fost rechemat de Nicolae Ceaușescu, președintele Republicii Socialiste Române?  Mircea Răceanu, trecut la cele veșnice de curând, ne povestește în cartea să că motivul rechemării a fost faptul că una dintre fetele sale a vrut să se căsătorească cu un cetățean american  de accea Ceaușescu l-ar fi rechemat. O altă variantă este popularitatea marea de care se bucura în Statele Unite ale Americii și de faptul că unele decizii le luase independent față de București, ghidându-se după interesul țării și dragostea față de țară. După  9 ani de mandat Corneliu Bogdan încetează să mai fie ambasador prin decretul nr. 178  din data de 11 iunie 1976 și totuși rămâne la Washington D.C.

Anterior  decretului de nominalizare în funcția de ambasador în Statele Unite ale Americii este emis decretul, din data de 22 mai 1967,  prin care Corneliu Bogdan este numit ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Panama, cu reședința la Washington D.C.  fiind ambasador până în data de 21 iunie 1978.

Istoria a consemnat rechemarea sa ca  voința   unui lider autoritar care nu a analizat performanțele lui Corneliu Bogdan în funcția de ambasador. Un diplomat care a participat la negocieri între Henry  Kisssinger și Zhou Enlai dar și la alte negocieri de culise în aceea perioadă tumultoasă a Războiului Rece.

În anul 1972 New York Times l-a desemnat printre primii 5 ambasadori din acel an, un clasament ce se referea strict la performanțele obținute și la activitatea sa, o mare onoarea pentru un ambasador al unui regim comunist.

Rechemarea sa a rămas neelucidată, cel mai longeviv și unul dintre cei mai performanți ambasadori români din istorie, acreditat la Washington D.C.,  este schimbat din motive obscure pe care istoria le va scoate la suprafață.

Prezentul se judecă doar cu prezentul, trecutul este lăsat în seama istoriei, iar viitorul în seama lui Dumnezeu.

 Un articol în onoarea lui Corneliu Bogdan.