Am citit pe nerăsuflate cartea lui Constantin-Iulian Tănașcu, jurist, doctor în management, antreprenor social, Bellu – Povestea unei familii și a necropolei unei națiuni. O carte scrisă clar, limpede cu epitete și metafore bine alese. O carte care descrie povestea familie Bellu, o familie despre care autorul afirmă că a fost ca o  punte nevăzută  între Bizanț apus și Europa modernă, o familie ce a rămas în istoria poporului român.

Originară din legendara Pella, familia Bellio, Nicolae Iorga afirma că este de fapt Bellios, a fost o familie implicată în viața economică și culturală a românilor. Baroni ai Imperiului Habsburgic, pasionați de artă, frumos și de viață mondenă, familia nu a fost ocolită de controverse și scandaluri, admirabil descrise de Constantin-Iulian Tănașcu.

Ce m-a impresionat la această carte este descrierea atât de plină de viață a membrilor familiei Bellu, Ștefan „Bibicu” Bellu, Dimitrie Bellu, Barbu Bellu și alte personaje pe care autorul le aduce la viață cu un real talent literar. Prima parte a cărții mi s-a părut o frescă a vremurilor în care a trăit familia Bellu, aș putea afirma că este  un roman istoric cu iz biografic extrem de penetrant în contemporaneitate.

Cu umor și cu finețe literară autorul inserează pasaje solemne și amuzante despre această familie renumită a istoriei, o familie cu lumini și umbre, o familie în care dragostea, trădarea, minciuna, mândria, înțelepciunea, spiritul aventurier, noblețea s-au împletit de-a lungul vremii.

    Însă peste toate PASIUNEA  a condus această familie, o pasiune în tot ceea ce a întreprins.  Sentiment care răzbate din paginile acestei cărți.

În a doua parte a cărții descoperim o istorie bine documentată a Necropolei Naționale- Cimitirul Șerban Vodă, cunoscut în popor ca Cimitirul Bellu. Prima mențiune a terenului apare în anul 1701, iar primul indiciu al viitorului loc de înhumare a marilor personalități este menționat în studiul Istoria fondării Bucureștiului scris de maiorul Dimitrie Papazoglu, terenul de la Podul Beilicului.

Din carte am aflat că terenul a fost cumpărat de Alexandru Bellu, ulterior moștenit de mult mai cunoscutul baron Barbu Bellu, terenul  a fost achiziționat de la mitropolitul Neofit. Terenul a fost o perioadă în administrația Mitropoliei Țării Românești.

Nașterea cimitirului a fost impulsionată de noile regulamente privind organizarea cimitirelor și înhumărilor în spațiul românesc. Primul care a concesionat un loc de veci a fost primarul de la aceea vreme Constantin Alexandru Rosetti, urmat în scurt timp de scriitorul și revoluționarul Cezar Bolliac.

Constantin-Iulian Tănașcu un pasionat de istorie, și-a  sacrificat ore din viață pentru aducerea la lumină a multor povești din Panteonul Național- Cimitirul Șerban Vodă. A coordonat digitalizarea turismului din România, a Metroului Bucureștean dar și digitalizarea Necropolei Șerban Vodă.

În ultima parte a cărții autorul descrie în mod erudit arta funerară din Cimitirul Șerban Vodă, influențele acesteia și evoluția artei funerare. Descrie cu exemple din istorie ce înseamnă obiectele de artă funerară și relevanța acestora în Ghidul Vizual al Eternității, cum a denumit Constantin-Iulian Tănașcu această artă.

            Pentru Constantin-Iulian Tănașcu cimitirul devine astfel un spațiu liminal-între viață și moarte, între uitare și memorie, între trecut și prezent- o veritabilă hartă a spiritului unei comunități, a felului în care aceasta a învățat să se raporteze la propria istorie și propriu sfârșit.

Alături de Gheorghe Bezviconi, Paul Filip,  Damian Anfile, Cristiana Trică, Florica Jianu, Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul dar și alți cercetători, Constantin- Iulian Tănașcu devine un demn istoric al Panteonului Național Șerban Vodă.

Cartea  Bellu – Povestea unei familii și a necropolei unei națiuni este o carte scrisă cu pasiunea unui cercetător și cu savoarea unui iubitor de artă, cultură și istorie.

 

Mai jos câteva crâmpeie din activitatea lui Constantin-Iulian Tănașcu – aducerea istoriei în prezent

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


Descoperă mai multe la Alexandru Cristian

Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.


0 comentarii

Lasă un răspuns

Substituent avatar

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *